Pentru că El ştia, că ar putea veni o zi, când să nu mai rămână mort, decât ceea ce trebuie să fie mort şi să nu mai rămână Viaţă fără trup, decât atât cât va trebui să rămână Viaţă fără trup. în rest, în viziunea Sa, Universul se putea umple de sfinţi, care să însemne Viaţă şi materie înviată într-un singur trup, eternizat.
Dialogul dintre Isus şi Tatăl a produs rezonanţă şi în trupurile animalelor maymun, al căror sânge era purtătorul de divinitate. O intuiţie nefirească anticipa deci mesajul sanguin care urma, astfel că toate animalele maymun, răspândite pe întreg Pământul, aşteptau schimbarea anunţată. Pe Isus nu-l vedeau. El era prezent în sângele lor şi se pregătea să le comunice că sentimentul propriei lor conştiinţe le-a fost indus deja, cerându-le apoi să-1 încerce. Astfel că, în timp ce trupul animalelor maymun trepida de bucurie, Isus le-a spus: "Vă voi opri o clipă din preocupările pe care le aveţi, pentru că astăzi, s-a împlinit încă o profeţie, din Legea cea Nouă. Acum bucuraţi-vă, căci v-am dat o parte din conştiinţa Mea, care vă va ajuta să deosebiţi binele de rău şi să dobândiţi propria voastră demnitate. Apoi, găndiţi-vă la ceea ce aţi fost şi încercaţi să vedeţi ceea ce sunteţi şi dacă veţi constata că aţi primit ceea ce Eu v-am făgăduit, bucuraţi-vă!"
Animalele maymun au înţeles mesajul transmis de Isus şi s-au bucurat, pentru că dobândiseră conştiinţa propriei lor supremaţii şi a propriei lor misiuni.
Urma de acum să înţeleagă rostul lor pe Pământ şi puterea de a deosebi binele de rău, deci conştiinţa păcatului. Care sub influenţa trupului pândise de la început lucrarea lui Dumnezeu şi o mistuise în parte,