vrut ca până la lăsarea serii, să isprăvească totul. Pillat s-a speriat, de responsabilitatea care-i revenea în acel moment şi a intrat în pretoriu, închizându-se acolo. Atunci fariseii au înţeles că Isus a fost lăsat în mâna lor. S-au năpustit asupra Lui, l-au prins, l-au legat şi l-au dus pe dealul din apropierea cetăţii să-1 răstignească. Dar Isus nu spunea nimic, pentru că se afla în faţa unei experienţe divine. Era pentru prima oară, când oamenii aceia, vedeau Viaţa cu propriii lor ochi, dar nu o înţelegeau. Nu o recunoscuseră nici când Isus fusese pur şi simplu Viaţă şi nu aveau să o recunoască nici în viitor. Ajunşi pe Dealul Căpăţânii, Isus a fost trântit la pământ şi împins spre crucea de care urma să fie ţintuit. Atunci un fariseu, care tocmai îi întindea cu satisfacţie braţul, spre a i-1 prinde în cuie, i-a zis: "Ah, mieluşelul el"
Isus a simţit batjocura şi 1-a compătimit. Apoi, când cuiul a străpuns palma lui Isus, din mâna acestuia a ţâşnit pe obrazul fariseului un fuior de sânge. Iar Isus 1-a întrebat: 'Nici acum nu ai înţeles? "
Fariseul şi-a şters cu dosul mânecii sângele de pe obraz, spunând batjocoritor: "M-ai stropit cu sângele cu care la Marea cea Moartă ai înviat peştii. Acum înviază-te pe tine. " Şi a bătut cu şi mai multă satisfacţie cuiul în palma celui pe care îl osândea. Pe frunte, îi puseseră o coroană de spini. In jurul Lui, spectacolul crimei era desăvârşit. Căci nu veniseră acolo, decât cei care voiau să se bucure de moarte şi ucenicii care-1 priveau pe ascuns.
înainte ca soarele să apună, în vinerea aceea trupul lui Isus suferea pironit pe crucea de lemn, în