Consistenta unei stãri invincibile
În nefiintã,
un rug stins materia trupului
mi se pare,
metafora celei mai brutale stãri
în care sfârseste
audienta divinã.
Inconstientã
moartea cheamã la sine.
De unde egoismul unei stãri
a materiei ?
Eu as muri la cerere
dacã divinitatea atribuitã mie
ar folosi altcuiva
mai divin decât mine,
dar stiu
cã în jurul meu e viu si e luminã,
iar moartea e nimicul
care cheamã.