Divina alunecare a lui Adam
Nici o filozofie nu-i mai bunã
decât clarificarea trupului cu sine,
nici o-nviere-n Viatã nu te tine
dacã în trup nu a rãmas cu tine,
putin învietor.
Zadarnic plângi sau strigi cã-ti este dor
de un sublim mesaj venit de Sus,
dacã în tine viata a rãpus
constiinta existentei:
E inutil mesajul Providentei
si trupul e-un strãin în sinea lui,
dacã nu stie pentru ce si cui
sã-i multumeascã;
de-accea a trebuit un timp sã creascã
duhul divin în trup, numit constiintã,
fãrã de care nici o altã fiintã
nu poate Dumnezeu sã-si defineascã
în viata ei;
si greu îi vine fiintei si mirare-n suflet,
cãci prin acest subtil si dur balsam,
oricãrui trup uman o nouã carte-i pare
‘’Divina alunecare a lui Adam’’.