Pagina 170

ost ziua Mea cea Mare. Ziua cea Mare va fi învierea Mea. " Atunci credincioşii care l-au auzit, s-au aplecat la picioarele Lui, spunând: "Nu Doamne!" "Ba da! a răspuns Isus. Am fost întrupat ca să fiu ucis şi să fac miracolul învierii Mele, spre înnoirea credinţei voastre şi a cercetării trupului vostru. Acum se apropie noaptea şi voi trebuie să vedeţi că, ceea ce am dat materiei cu atâta uşurinţă, cu uşurinţă pot lua înapoi. Priviţi peştii şi nu vă speriaţi, căci îi veţi vedea murind, fiindcă ei nu sunt peşti, ci materie înviată cu Viaţa pe care acum voi chema-o la Mine. Fiindcă vremea unui astfel de început, a trecut."

Oamenii speriaţi priveau minusculele făpturi înviate în Marea Moartă, fapt fără precedent în timp. Dar Isus ştia legea Sa. Şi-a îndreptat privirea spre orizonturile de deasupra apelor, spunând cu glas tare: "Vino la Mine!" Apoi către Ceruri. "Iată Doamne, am făcut lucrul Tău, spre binemeritata credinţă a făpturilor Tale." Peştii s-au întors aproape instantaneu cu burţile în sus. Credincioşii aflaţi acolo s-au speriat peste măsură, dar n-au scos nici un cuvânt. Isus însă le-a înţeles neliniştea şi le-a zis: "Ceea ce sunt peştii aceştia acum, sunt trupurile voastre fără Mine. Inchinaţi-vă aşadar Vieţii celei Mari, care este şi Viaţa voastră şi lucraţi pentru eliberarea de sub domnia păcatelor trupului, pentru ca Viaţa şi trupurile să poată ajunge la timpul dat, în Ceruri. "

In vremea care a urmat, Isus a început să-şi facă ucenici care să propovăduiască peste timp, legea Sa. Aceştia trebuiau să fie dintre cei mai credincioşi oameni, să înţeleagă mântuirea prin credinţă şi iertarea