Ce podoabã ai dat trecerii Doamne,
trupul meu
Destinul e un drum sau poate mersul
ce-ti foloseste pasii, o cale de urmat
sau poate spatiul realitãtii concentrat
în trupul tãu.
Destinul poate fi repartizarea mortii
pe ore si pe trupuri. Lactee cãi ce cad
în fata ta din timpul stabilit,
în locuri stabilite:
De ce Doamne-ai ales sã-ti sapi orbite
aicea pe Pãmânt si ochi în ele sã ne pui ?
Ce-ai vrut sã vezi cu noi
si ce nu vrei sã spui ?
E drumul tãu miscarea în care folosesti
trupuri în loc de pasi;
de ce-ai pornit prin noi, de ce ne lasi,
în urma Ta asa cum ne-ai gãsit ?