dovada existenţei lui Dumnezeu în trup. Pentru că de acea dată, Dumnezeu nu urma să învie materie cu Sine, ci să se transforme El însuşi în materie vie, să arate oamenilor, că materia nu este totuna cu Viaţa şi că trupul fără Dumnezeu nu înseamnă decât materie, asemeni oricărui obiect luat la întâmplare. Trupul lui Isus trebuia să împletească în El mai multe trăsături. Să fie alcătuit din Viaţă Divină materializată, să se comporte pe Pământ asemeni unui trup material şi să rămână în memoria omenirii, model pentru trupurile pe care în final le vor dobândi sfinţii. Pentru că trupurile sfinţite cu eternitate, se vor comporta asemeni trupului Mântuitorului.
Când toate aceste condiţii au fost îndeplinite, Viaţa Divină de pe Pământ a cerut binecuvântarea Tatălui din Ceruri spunând: "Doamne, Tată al întregii Lumi îngăduie-mi trecerea dincolo de rostul Meu şi dă-mi din puterile Tale legea după care o parte a Mea să devină materie vie, pentru ca din Ea să se nască, cel dintâi trup al Fiului Tău. Arată-mi Doamne, Tu, femeia pe care ai ales-o să fie mama Fiului Tău, pentru că aceasta va sfinţi cu trupul ei, trupurile care după Mine se vor naşte din oameni. Şi alege Tu, Doamne, locul naşterii Mele, pentru că pe întreg cuprinsul acestui Pământ, păcatele sunt la fel de mari, iar oamenii au aceeaşi nevoie de Tine. "
Atunci Dumnezeu s-a arătat lui Isus, aşa cum se arătase lumii care nu-1 percepuse în momentul